Toată viața sa, Dan Constantinescu Cocoru a pătruns dincolo de aparențele imediate, apelând la tainele unor arhetipuri și entități vizuale, înțelese mai întâi cu sufletul, apoi diseminate cu sensibilitatea și rațiunea pictorului, proiectat dincolo de barierele unor lumi asimilate mental, cărora le-a dat o remarcabilă formă de aducere aminte. Relaționată cu elemente ale spiritualității, cu datele unei cunoașteri depline a propriei structuri interioare, pictura lui Dan Constantinescu Cocoru configurează semne și idei extrase, dintr-o memorie profundă a umanității. Reașezat plastic pe coordonatele unor principii structurale, aparținând unui artist pentru care istoria culturii determină moduri de sorginte filosofică de a vedea cosmosul uman, acesta extrage esența dintr-o idee și o redefineaște prin procedeele unor interpretări originale. Stilul său este recognoscibil prin amprenta conceptuală și prin modul de a-și reașeza fiecare serie de compoziții în matca unei gândiri ce rezonează cu o estetică ce îi aparține. Intuiția de a pătrunde dincolo de sugestii formale, de a –și repera o dinamică a materiei care să susțină noblețea gestului pictural, atingerea abia perceptibilă a pânzei, prețiozitatea cromatică extrem de atent diseminată în rafinate tonuri aparținând parcă unui suflu de factură eterică, vorbesc despre o așezare tainică a artistului între coordonatele unei rațiuni, lasând la vedere talentul, buna pregătire la clasa maestrului Corneliu Baba, apoi puterea interioară și viziunea identitară formată în anii de experiență și frământări. Cupole ale lumii, labirinturi și hieroglife din care construiește arhitectura imaginii în grafii ori prin consistența materiei cromatice, prin suprapuneri definind o suprafață de o subtilă amprentă spectrală sau de o încărcătură tensională ce aduce cu sine puterea de a trece dincolo de ziduri aparente unde artistul a descoperit fascinante forme spirituale, imateriale, dar și palpabile. Venețiile sunt receptate ca spații ale memoriei omului, ca date ale unei conștiințe în care vestigiile sunt privite drept elemente integratoare ale sinelui. Astfel, nimic nu îl desparte pe Dan Constantinescu Cocoru de dorința lui de a căuta adevărul cu gândul interogativ și cu penelul, care nu se lasă în greaua lui încercare de a exista și de a cuprinde întreaga ființă a pictorului. Brunurile sunt apăsătoare, griurile colorate conțin iradieri de lumină, unda unui delicat crepuscul ce pare a veni din adâncuri, lăsând ritmurile suprafeței să releve mișcarea, continuitatea, perenitatea unei entități care scoate la iveală transcendentul, într-o abordare coerentă și logica în construcția imaginii. Indiferent dacă se raportează la spiritualitatea egipteană și bizantină, ori la cea venețiană, concretizate în perioade ample de creație, Dan Constantinecu Cocoru se autodefinește cercetând continuu imaginea și culoarea, căutând necontenit calea spre o perfecțiune pe care o identificăm în profunzimea intelectualității lui. Bine argumentată din punct de vedere plastic și pornind de la un sistem de semne figurative, opera lui Dan Constantinecu Cocoru se abstractizează uneori, transformându-se în suflu divin prin încărcătura energetică, opera sa devenind similară unui obiect al contemplării divine.
Ana Amelia Dincă
Dan Constantinescu-Cocoru’
S-a născut la 3 iunie 1950 în Bucureşti. Absolvent al Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, promoţia 1973, clasa profesor Corneliu Baba. Bursa de creaţie „Theodor Aman”, 1975-197, Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România.
Premii:
2002- Premiul III, Salonul Municipal, Bucureşti
2003- Nominalizat la Premiul pentru Pictură al UAP România
2004 – Nominalizat la Premiul pentru Pictură al UAP România „Meritul cultural în grad de ofiţer” România
Expoziţii personale din ţară şi străinătate:
1976- Sala Atelier 35, Galeria Orizont, Bucureşti
1977,1978 – Galeria Amfiteatrul Artelor, Bucureşti
1977 – Galeria de Artă, Târgu Jiu
1980,1984 – Galeria Municipiului Bucureşti
1984 – Galeria Foresto, Geneva – Elveţia
1986 – Galeria Simeza, Bucureşti
1989- Muzeul de Artă al României, Bucureşti
1990- Centrul Cultural Forum, Saint Gratien – Franţa; Galeria Dame Blanche, Possy – Franţa
1992- Galeria Apollo, Bucureşti
1993- Galeria Ludicke Diener, Wiirzburg – Germania
1995 – Cercul Militar, Bucureşti; Galeria Cupola, Iaşi
1997- Galeria Simeza, Bucureşti; Centrul Cultural Român, Paris – Franţa; Galeria ArtExpo Etaj 3/4, Teatrul Naţional
Bucureşti
1998- Muzeul din Aleksandrov, Rusia
1999- Parlamentul României, Sala C. Brâncuşi, Bucureşti
2002- Galeria Simeza, Bucureşti
2003- Muzeul de Artă, Iaşi
2004- Galeria Fundaţiei, Bucureşti
2005- Galeria Simeza, Bucureşti
2007- Galeria N. N. Tonitza, Bârlad; Galeria Dana, Iaşi
2010- Galeria Galateca, Bucureşti
2011 – Muzeul de Artă, Constanţa
2013-2014 – Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti, Mogoşoaia
2015 – Galeria Simeza, Bucureşti
2016 – Galeria Senso, Bucureşti
2018 – Galeria Senso, Bucureşti
Expoziţii de grup organizate în ţară şi străinătate:
1978- Atena, Salonic – Grecia
1979 – Plovdiv – Bulgaria şi Budapesta – Ungaria
1980 – Radolfzell – Germania .
1985 – Frankfurt – Germania
l989,1994 – Beijing – China
1991 – Istanbul – Turcia; Galeria Expo Art Libre, Paris – Franţa; Muzeul de Artă din Malines – Belgia; Expoziţie (licitaţie) Drouot Richelieu, Paris – Franţa
1992 – Galeria Bernaerts, Malines – Belgia
1996 – Sluis – Olanda .
1998 – T.I.A.V. Muzeul Naţional de Artă, Bucureşti
1999 – T.I.A.V. Muzeul Cotroceni, Bucureşti; Academia Română, Roma – Italia
2000 – Galeria Care D’Or, Paris – Franţa; T.I.A.V Circul de Stat, Bucureşti
2001- T.I.A.V. Teatrul Naţional, Bucureşti
2002- T.I.A.V. Bucureşti
2003- B.E.R.D. Bucureşti
2004- Sankt Petersburg, Moscova – Rusia
2005 – Tokyo – Japonia
2009 – Galeriile Municipiului Bucureşti
Saloane de artă deschise în străinătate:
1990,1991,1992 – Salonul de toamnă Grand Palais, Paris – Franţa
1991 – Al XX-lea Salon de Artă din Montmorency, Franţa
